În fiecare an, pe 14 noiembrie, la nivel global, se marchează Ziua Mondială a Diabetului, o campanie inițiată de Federația Internațională de Diabet pentru a aduce în prim-plan complexitatea acestei afecțiuni cronice grave, care reprezintă una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică.
Anul acesta, campania globală pune accentul pe aspecte esențiale și adesea neglijate ale vieții cu diabet: calitatea vieții și bunăstarea fizică și mentală a persoanelor afectate. Mai mult decât controlul glicemic, se subliniază importanța unei abordări integrate care să acopere atât aspectele medicale, cât și cele sociale și psihologice.
Cele mai recente date ale Federației Internaționale de Diabet estimează 537 de milioane de cazuri de adulți cu diabet la nivel mondial (în 2021), iar proiecțiile specialiștilor indică o creștere la aproximativ 643 de milioane de cazuri până în 2030, respectiv 783 de milioane până în 2045, în lipsa unor măsuri coordonate care să limiteze creșterea prevalenței diabetului.
Diabetul zaharat în România, în continuare mult sub-diagnosticat
În România, se estimează că 11,6% din populația adultă suferă de diabet zaharat, iar 16,5% se află în stadiul de prediabet, conform datelor singurului studiu de prevalența diabetului în România – studiul epidemiologic PREDATORR, realizat de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice în perioada 2012-2014.
Datele oficiale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) arată însă că doar aproximativ 1,3 milioane de persoane cu diabet se află sub tratament în cadrul Programului Național de Diabet Zaharat. Acestea înseamnă doar puțin peste jumătate din totalul cazurilor de diabet estimate, adică 6,46% din populație (față de 11,6%), potrivit datelor Institutului Național de Statistică pentru anul 2023. Restul de cazuri care nu se află în evidența CNAS reprezintă fie persoane care nu urmează tratament farmacologic prin Programul Național de Diabet Zaharat, fie cazuri nediagnosticate, ceea ce confirmă și în România tendința de la nivel global, care estimează că aproximativ 1 din 2 cazuri de diabet rămân nediagnosticate sau nu urmează un tratament împotriva diabetului2.
În timp ce la nivel național, persoanele diagnosticate cu diabet zaharat reprezintă 6,46% din populația României, la nivel județean se observă variații semnificative ale acestui indicator. În două județe, numărul persoanelor diagnosticate cu diabet depășește 10% din populație: Bihor (14,8%) și Satu-Mare (10,5%). La polul opus, în șapte județe, procentul este sub 5%: Ilfov (2,6%), Giurgiu (3,3%), Bistrița-Năsăud (4,3%), Sălaj (4,6%), Suceava (4,6%), Arad (4,8%) și Tulcea (4,9%).
Îngrijirea persoanelor cu diabet în România, realizată exclusiv de medici cu specialitatea de diabet zaharat, o particularitate în rândul statelor membre ale Uniunii Europene
În România, îngrijirea persoanelor cu diabet este asigurată de medici specializați în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, o particularitate în raport cu alte state ale Uniunii Europene, care se traduce printr-o calitate superioară a îngrijirilor oferite.
Țara noastră se numără astfel printre puținele state la nivel mondial unde funcționează specialitatea de diabet zaharat, nutriție și boli metabolice ca specialitate de sine stătătoare, dedicată exclusiv îngrijirii persoanelor cu diabet și complicații ale diabetului.
Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor din România, la începutul anului 2023, aveam 1070 de medici diabetologi în activitate sau în formare: existau 867 de autorizații de liberă practică eliberate pentru specialiști și medici primari în această specialitate, iar 203 medici rezidenți se aflau în formare pentru a deveni diabetologi.
În 2023, cheltuielile directe pentru îngrijirea persoanelor cu diabetul zaharat în România, suportate prin Programul Național de Diabet Zaharat (nu sunt luate în calcul costurile legate de spitalizări), au totalizat aproximativ 2,6 miliarde de lei.
Distribuția acestor fonduri a fost următoarea:
- medicamente (92,13%)
- teste de automonitorizare a glicemiei pentru pacienții tratați cu insulină (4,80%)
- dispozitive medicale precum pompe de insulină și senzori de monitorizare glicemică continuă (0,81%)
- consumabile pentru aceste dispozitive (2,15%)
- consumabile pentru măsurarea valorilor HbA1c (0,11%)
Accesul la servicii medicale specifice oferite de un medic diabetolog, deficitar în anumite județe la nivel național
România se confruntă cu o distribuire neuniformă a numărului de specialiști în diabet la nivel național, ceea ce conduce la dificultăți pentru persoanele cu diabet din anumite regiuni ale țării în a beneficia de un consult de specialitate.
Potrivit datelor analizate de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, cel mai bun acces la un specialist diabetolog în România este în Municipiul București (6.980 locuitori/medic diabetolog), urmat de județele Bihor (8.000 locuitori/medic diabetolog), Timiș (11.026 locuitori/medic diabetolog), Cluj (11.319 locuitori/medic diabetolog), Iași (13.347 locuitori/medic diabetolog) și Dolj (14.986 locuitori/medic diabetolog). Tot aici se înregistrează și cel mai mic număr mediu de pacienți tratați de un medic diabetolog, astfel: Municipiul București (686 pacienți/medic), urmat de județele Iași (786 pacienți/medic), Cluj (810 pacienți/medic), Timiș (839 pacienți/medic) și Dolj (1.162 pacienți/medic).
În contrast, județele cu cel mai mic număr de diabetologi raportat la numărul de locuitori sunt Ialomița (125.408 locuitori/medic diabetolog), Ilfov (108.541 locuitori/medic diabetolog), Sălaj (82.667 locuitori/medic diabetolog) și Călărași (82.196 locuitori/medic diabetolog). Totodată, cel mai mare număr mediu de pacienți per medic diabetolog se întâlnește în județele Ialomița (6.869 pacienți/medic), urmat de Călărași (4.511 pacienți/medic), Argeș (4.159 pacienți/medic), Sălaj (3.803 pacienți/medic) și Prahova (3.638 pacienți/medic).
„Accesul populației la un medic diabetolog este esențial pentru depistarea precoce și tratamentul persoanelor cu diabet, contribuind astfel la îmbunătățirea prognosticului și la reducerea impactului diabetului asupra societății per ansamblu. De Ziua Mondială a Diabetului 2024, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice subliniază încă o dată importanța asigurării unui acces uniform la specialiști diabetologi, în fiecare județ al României, în conformitate cu numărul locuitorilor, astfel încât persoanele cu diabet să beneficieze neîntârziat de îngrijire de specialitate. Lupta eficientă împotriva diabetului zaharat înseamnă în primul rând acces adecvat la servicii medicale de calitate și la specialiști, iar resursa umană este vitală în acest sens.”, a precizat prof. univ. dr. Bogdan Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
Cu prilejul Zilei Mondiale a Diabetului 2024, joi, 14 noiembrie, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice (SRDNBM) organizează un „maraton” de conștientizare, informare și educație medicală menit să aducă în atenția populației generale și a publicului profesionist deopotrivă, problematica complexă a diabetului zaharat.
Timp de 24 de ore, SRDNBM oferă în cadrul „MARATONULUI în DIABET” transmisiuni video pe multiple canale, destinate informării și conștientizării cu privire la diabetul zaharat, precum și sesiuni științifice dedicate exclusiv profesioniștilor din sănătate, respectiv medicilor diabetologi și din specialități conexe pe tematici de actualitate, de interes pentru practica clinică
Acest comunicat de presă este emis de către Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și Centrul de Strategii pentru Politici Publice de Sănătate în Diabet.
Referințe:
1,2 https://diabetesatlas.org/